Intrebarea aceasta mi s-a agatat in minte de cand am citit undeva ca ar trebui sa te apuci de o treaba daca si peste 10 ani te vezi facand acelasi lucru.
Trecuse ceva vreme de cand ma apucasem de blog, el fiind cea mai de durata activitate extraprofesionala. Si daca ma gandesc ca in invatamant am stat 7 ani, pot sa zic ca blogul asta e tare in felul lui, intrucat repede-repede implineste 5 anisori 🙂
Uneori ma intreb cum de lucrez in institutia asta de o groaza de ani, semnificativ mai multi de 10. E un serviciu bun, asta este una din explicatii. Dar tot imi doresc sa mai schimb ceva. De dragul schimbarii, ca va spuneam ca imi place.
Si uite asa ajung iar la blog, intrucat peste 10 ani ma vad bloggerita. Nu ma vad nici la serviciul acesta(chiar ar fi exagerat de mult timp intr-un singur loc), nu ma vad nici in invatamant-cu toate ca m-am gandit.
Nu mai vreau nici economist calculand toata ziua si nici chimist, desi imi plac transformarile, atat in viata cat si in eprubeta.
Cel mai mult mi-ar placea o combinatie intre calcule, randamente, transformari, scris si calatorii.
Deeeci, cum ma vad peste 10 ani?
O babuta simpatica in blue-jeansi rupti. Pana acum nu mi-am luat din aceia rupti, sper sa pot sa o fac 🙂
Nu o iau de dimineata cu blugii. Intai imi pun treningul si adidasii ca sa ies la alergat. Cica ti se limpezesc ideile cand faci sport, nu stiu unde am auzit asta 🙂
Voi avea grija sa nu uit castile. Din ele se va scurge in urechi Jethro Tull, Yes, Cargo, Phoenix, Bucovina si voi tine si pasul cu vremurile, ascultand nu stiu ce hituri ale zilei. Dar sper sa se termine cu rap-ul pana atunci.
Revin de la alergat si dau un telefon. Va fi catre sora-mea sau o prietena. Dupa telefonul diminetii, programul se diferentiaza pe zile.
Doua zile imi iau blugii rupti si merg in oras la intalniri cu oamenii. Sau merg in piete cu flori si legume proaspete. Intru (de amorul artei) intr-un magazin de decoratiuni. Culeg idei si mai pun o floare in cos. Sau fac o poza cu un decor roz sau doar armonios. Iau o cutie de bomboane si un mic chilipir cu aroma de departare.
In celelalte trei zile stau la calculator. Nu ma plictisesc, sa stiti! Oamenii aceia cu care am vorbit ieri mi-au data atatea subiecte de meditatie si de scris. Atatea idei, atatea poze si atatea frumuseti. Nu poti sa le tii pentru tine, ca nu esti egoist.
Le imparti cu oamenii, ca esti blogger 🙂
Cam asa ceva mi-as dori peste 10 ani. Nu as vrea sa mai vin la nici la acelasi serviciu, nici la altul. Nu pentru ca nu as avea un serviciu bun, ci pentru ca am stat prea mult in acelasi loc.
Nu stiu ce va iesi din visul acesta, nu stiu daca va iesi. Dar daca as putea rezista si trece peste perioadele in care imi vine sa renunt, daca as continua si evolua…jobul meu de peste 10 ani ar fi bloggingul. Pana la urma, asa cum au trecut 5 fara sa prea ii simt, tot asa ar putea trece si 10.
Nu-i asa ca nu suna rau?
Nu credeti ca as fi o babuta blogger simpatica?
Doamne ajuta!
Si mie, si voua cu visele voastre pentru peste 10 ani.
Apropo, ale voastre care sunt?
Daca v-a placut articolul, v-as fi recunoscatoare daca ati distribui! Multumesc si astept sa ne asociem in visuri si activitati!
Sursa fotografii: Pinterest
Sa te amuzi, si eu sper ca peste 10 ani sa ating independenta financiara. Ok, pana atunci mai am 10 ani de munca si de tinut ritmul actual 😀
Si eu tot sper sa aloc mai mult timp pt sport (dar realistic vorbind, nu stiu daca alergatul, dar plimbari de 2-3 re si bicileala, da), mai mult timp cititului (sper sa rezolv cu ochelarii…) si mai mult timp voluntariatului. Evident ca va fi mai mult timp pt prieteni, si nu la telefon ci in real life.
Si musai gradina mai mare 😀
Pai de amuzat am scris si eu despre babutele vesele 🙂 Vorbind serios acuma, iti doresc sa atingi independenta financiara si am si o simtire ca iti va iesi. Pana la ciclingul recent, nici prin cap nu imi trecea sa alerg. Azi ma laud cu cateva saptamani de iesit la alergat 1 ora pe saptamana. Am luat-o incetisor si gradual ca nu exista rezistenta la asa un gen greu de miscare. In toata ora aia, 90% este mersul f.f. rapid 🙂 Toate celelalte pe care le-ai mai zis mi-ar placea sa fie si la mine. Dintre ele, este una de care nu imi fac nicio grija, ca mereu a fost in exces
Tu vezi foarte departe, draga mea Mihaela 🙂 Macar de as putea fi atat de senina privind in viitor. Sper sa fim sanatosi, nu ma gandesc mai departe. Fiecare zi vine cu noi provocari si noi trebuie sa le dam de capat.
Eu astazi sunt intr-o faza buna, optimisto-debordanta! Nu mereu am astfel de stari, deci apreciez, sustin si incurajez aceste stari sa ma viziteze cat de mult se poate 🙂
Altfel, tu ai dreptate, nu te contrazic. Visam si eu frumos, asa mi-ar placea sa-mi curga zilele peste 10 ani. Daca ma gandesc bine, mi-ar placea si mai repede de 10 🙂
Eu vreau sa am o casa cu teren , 3 gaini si un cuptor de piine pe terasa. Dar nu peste 10 ani, ci in unul-doi daca s-ar putea. Ca oricum aia 10 ani o sa treaca rapid. Zicea cineva ca cu cit inaintezi in virsta, cu atit ti se pare ca vemea trece mai repede.
Cat de draaaagut…3 gaini, cuptor, casuta si gradina, cred. Si n-ar fi rau deloc peste 1-2 ani. Crezi ca eu nu? Acum niste ani visam la un sat al bloggerilor…le-a placut fetelor ideea.
Cat despre inaintarea in varsta si perceptia trecerii timpului…confirm 🙂
Zi de visare azi 🙂
Tot pe blog, pe blog, pe blog!!!
Cine știe ce-o mai fi cu noi peste 10 ani. Prefer să trăiesc clipa și să nu mă gândesc așa departe.
Zi frumoasă, Mihaela!
Uf, aveam si eu o dispozitie buna si nu ma lasati sa visez deloc 🙂
Peste 13 ani ar trebui sa ies la pensie si sper din suflet ca voi fi sanatoasa. Stiu ca m-am dus prea departe cu gandul, dar as prefera sa se intample ce visez eu 🙂
Zi frumoasa si tie, Zina!
Imi place visul tau, Mihaela.
Eu peste zece ani sper sa am nepotei de rasfatat, o casa cu gradina, si sa-i am pe ai mei alaturi, sanatosi si fericiti.
Vreau cam multe, nu-i asa?