In ultima zi petrecuta cu Anca, am ajuns si la Hanul Berarilor – Casa Elena Lupescu, unde am admirat de zor decorurile tomnatice din curte. Vazusesem fotografiile in postarea Pandhorei si imi propusesem sa merg. Am servit fiecare cate ceva, printre care si niste specialitati pe care nu le gusti chiar oriunde: foie gras cu dulceata de ceapa, lup de mare sau cotlete de berbecut la gratar.
Aceasta postare participa la Miercurea fara cuvinte.
Mihaela Damaceanu
Bună dimineața !
Astăzi am cules flori din această toamnă. Vino și tu să-mi vezi colecția !
Să ai o zi bună și frumoasă.
O intalnire frumoasa la un han…arata foarte bine locul, iar meniul savuros!
tare ma bucur ca ati fost acolo si v-ati rasfatat cu un meniu delicios de fin dar cel mai mult ma bucur ca ati simtit atmosfera inca fermecatoare a casei 🙂
imi place geanta ta galbena! 🙂
Ce meniu exotic! Chiar nu prea gasesti asa ceva!
Frumoase poze!
Happy WW!
Momente placute,unice care te incanta si raman ca amintiri de neuitat in viata.O zi buna!
Vin, sigur ca vin!
Asa este, a fost foarte frumoasa iesirea noastra!
Si eu ma bucur ca am ajuns, noroc de Ancuta noastra, ca nu degeaba am scris eu de rasfatul inegalabil pe care ni-l ofera. Oricum, locul este foarte placut si sper sa mai mergem si cu alte ocazii.
Geanta am luat-o pentru pata de culoare, multumesc!
Chiar astazi, pe drum spre serviciu, am citit reteta pentru dulceata de ceapa rosie. Inedita reteta, pentru mine, un gust interesant.
Happy WW!
Sa stii, ca acest moment chiar va ramane in amintirile pretioase. Ne-am simtit foarte bine!
Dulceață de ceapă și lup de mare… oare ce gust au? 🙂
Frumos loc ați vizitat!
chiar frumoase decoruri! eu inca nu am vazut dovleac…deci…nu vine toamna!
aaaa, ce amintire frumoasa am si eu de aici ☺! Pandhora ne-a dus si pe noi sa ustam farmecul acestui han de exceptie! E clar ca am fost in aceeasi saptamâna acolo, si noi am gasit în curte acelasi decor autumnal. Noi însa am fost la timp de seara si pe vreme de plaie, fotografiile noastre din curte nu au iesit atat de frumoase ca ale voastre.
pupici. Happy WW! ☺
O zi petrecuta cu prietenii intr-un loc atat de pitoresc si cu un meniu deosebit este de neuitat ! 🙂
Frumoase fotografii !
Happy WW !
Ce meniu de sange albastru ati avut! :))
Foarte frumoase pozele.
Dulceata de ceapa este un amestec de dulce si acrisor. Siropul este dulce-putin prea mult- iar bucatele de ceapa, mi-au parut putin spre acrisoare, paradoxal. Foarte greu de descris gustul, nu pot spune ca m-a dat chiar pe spate, dar eu sunt curioasa si imi place sa incerc gusturi noi. Lupul de mare este un peste pe care l-a comandat Anca, dar am gustat si eu. Oarecum asemanator cu pastravul, bun, mi-a placut. La fel si cotletele de berbecut, sunt foarte micute, carnea este usoara si destul de frageda.
Dupa vremea de afara, cam asa ceva…
Ei, ce ma bucur ca macar un restaurant a fost vizitat de amandoua, fie si la interval diferit. Nu am fost in aceeasi saptamana, caci noi am ajuns sambata trecuta, decorul va fi acelasi, toata toamna sau o mare parte din ea, crede eu. Au picat si cand au fost noi cativa stropi, dar s-au oprit si oricum nu era vremea asa de inchisa ca in saptamana in care ne-am vazut noi. Ne-a placut mult curtea si locul! Te pup cu drag, am inceput de aseara sa citesc jurnalul concediului, mai am ceva pana ajung la zi!
Multumesc, Nicol, ne-a ajutat locul!
Daaaa, de sange albastru sau de ocazii deosebite sau de rasfat de la Ancuta noastra!
Momente speciale, mi le voi aminti cu mult drag! Multumesc frumos!
Ce frumosi sunteti si ce ma bucur ca ati reusit sa vizitati acest locusor frumos 🙂
cat de frumos! multumesc de pont! 🙂 Ioana