Cum va spuneam in Ploaie de activitati, mi-s asa de mandra de ghivecele mele din cutii de conserve, de parca am facut vreo casa, castel, palat, nu doar niste simple ghivece invelite in servetele :))
Dar de atata vreme imi doresc, de atata timp admir ce frumuseti faceti voi pe bloguri, ce harnice si indemanatice sunteti, incat era absolut musai sa ma antrenez si eu putin. Multa vreme va mai trece pana imi va iesi si mie ceva chiar reusit, dar motivul pentru care nu imi mai incape inima in piept este ca AM INCEPUT si eu sa-mi exersez mainile si creativitatea.
Ideea de a face ghivece din cutii de conserve se plimba demult prin capul meu
Pe langa ideea de a face ceva frumos si folositor, ma atrage la fel de mult si cea a reciclarii si refolosirii lucrurilor ce ajung de obicei la cosul de gunoi. Cutiile acestea de conserve mi se parusera mereu bune la ceva. Bonduelle este mazarea mea favorita si cutii tot incercam sa strang mai multe, in ideea de a le face o data si bine. Cu tehnica servetelelor, caci modele mai frumoase ca pe servetele, greu sa facem noi!
Dar am un sot care nu suporta lucruri ingramadite si inutile :))
Eu adunam doua – trei, el le arunca, convins ca le tin degeaba. Intr-o vizita a prietenei mele, cu un an si ceva in urma, ii povestesc despre „nobila” mea intentie. Cum nu degeaba suntem prietene de aproape toata viata, imediat a percutat la idee. „Sa ne chemi si pe noi”, a venit imediat raspunsul ei. Cum nu, cu maxima placere! Doar ca nu m-am adunat prea repede. Nici eu si nici suficiente cutii goale. Ca mai iau si mazare congelata, nu doar la cutii. Plus ca Mihai avea in continuare treaba lui. „Unde-mi sunt cutiile?” aproape strigam la el, cu disperare. „Aaaa…., le-am aruncat. Tot nu faci nimic cu ele, umpli camara cu prostii!”
Ei, dar in primele zile din anul acesta, fiind noi in vizita la Corina si scotocind sa vad cu ce frumuseti si-a mai decorat casa, iar imi amintesc de proiectul ghivece din cutii. Dau drumul ideii si Corina iar rezoneaza. Ca sa fiu sigura ca nu mai stam inca un an cu proiectul doar in cap, propun sa fixam ziua intalnirii, caci doar asa mai apuci sa concretizezi vreo treaba. Am grija sa ii spun lui Mihai sa nu cumva sa se mai atinga de vreo cutie, daca vrea sa nu fac implozie. Si am grija, desigur, sa gatesc suficienta mazare. Mihai se cuminteste cu aruncatul, ca s-a convins el ca-i groasa treaba, mazarea se mananca cu multa placere, Corina vine cu baiatul si toate-s bune!
Mai putin servetelele!
Pai ce, astea sunt servetele pentru marele, fantasticul proiect al ghivecelor, asteptat de mai mult de un an?
Nu, nu sunt nici pe departe la nivelul asteptarilor. Am vazut servetele de o mie de ori mai frumoase ca astea, dar daca nu le-am luat la timp si daca nu m-am urnit prin centru, asta este. Lucram cu ce avem. Mihai saracul, a spus ca in trei supermarketuri nu a gasit niciun servetel care sa-i placa.
Il cred, servetele deosebite se cumpara din magazine specializate, nu din Carrefour sau Kaufland etc.
E vina mea, dar trec odata la poze, ca vad ca scriu aici de parca nu am mai pus un rand de cand visez la ghivecele astea, nu altceva!
Materiale folosite
Adunam toate materialele la un loc, adica:
Cam asa ceva:
Dar nu uitati sa serviti niste mazare inainte!
Modul de lucru pentru realizarea ghivecelor din cutii de conserve, folosind tehnica servetelelor
1. Curatam cutiile de hartie. Se rupe imediat si cutia ramane curata, fara urme de lipici sau hartie. Pe langa marimea potrivita, si de aceea am ales aceste cutii si nu altele.
2. Infasuram cutia cu leucoplast. Aici am avut de furca, ca leucoplastul avea un lipici asa de puternic, de trebuia sa fi mancat spanac, nu mazare, ca sa il dezlipesti de pe rola.
3. Desfacem foita superioara de servetel si o taiem la dimensiunea cutiei.
4. Aplicam aracet pe leucoplast, il intindem cu pensula si lipim usor foita superioara a servetelului.
5. A doua zi le-am dat cu doua straturi de lac. Am facut aceasta operatiune, afara, in balconul deschis pentru ca mirosul lacului este foarte puternic. Dupa cum se poate observa, culoarea servetelelor s-a inchis putin datorita lacului, dar este musai sa le protejezi prin lacuire.
Cam aceasta a fost marea opera a ghivecelor din cutii de conserve. A fost o seara placuta si sper sa mai organizam astfel de sezatori! O parte din cutii a ramas la noi, o parte a mers la Corina. De-acum, Mihnea are in ce sa-si planteze fasole!
Mihaela Damaceami
excelenta activitate, ma bucur ca ai finalizat "proiectul"! :)) Au iesit dragute si sunt sigura ca Mihnea le va folosi pentru a-si dezvolta studiul botanistic. Ma gândesc ca nu ar fi rau sa faceti câteva gauri în cutii, pentru a asigura scurgerea surplusului de apa, la udatul plantelor. Si aceasta presupune sa mesteriti si o tavita pe care sa asezati cutiile 🙂
Pup. Un start bun în noua saptamâna!
Pai da, ca bine zici şi eu m-am gandit la tavita sau farfurioare.
O sa le fac cateva gauri si ma gandesc in ce le pun.
O saptamana frumoasa şi tie, draga mea1
Suuuuuper!! Ce imi plac!!!! Ador chestiile astea facute de doua ( opt, in cazul vostru) doua maini dibace, cu care mai si economisesti ceva!! Bravo, Miha!!!
Oooo! Felicitari! Foarte frumoasa activitate pentru timpul liber 🙂
Mercic mult1 Si eu le-am adorat mereu, ca de aceea am fost o fidela cititoare a fetelor cu bloguri de handmade. Nu stiu ce mi-o fi trebuit atata timp sa ma apuc, timpul asta…
Oooo, Coco, imi creste tare inimioara, abia mai sta la locul ei :))
Chiar a fost tare placut, mai ales ca ne-am adunat cu pritena mea si fiul ei. Anul acesta am inceput bine, am avut multi musafiri. Duminica seara, Mihnea mereu spune ce rau ii pare ca au plecat musafirii si ca mai vrea!
Cele cu model albastru arata chiar bine 🙂 De-acum ramane sa ne arati si ce o sa plantezi in ele.
Ce incantat esti cand faci un astfel de lucru!Nu cred ca era o problema sa cumperi ghivece,dar mesteritul,migala,emotiile si finalizarea lucrarii te incanta.Am mai vazut pe stica,aplicatii de servetele si cred ca tehnologia e cam aceasi.Uite ,cata satisfactie pot provoca niste cutii goale de conserve,totul e sa incerci.
Uite ca la ghivece de flori nu m-am gandit… da, da, da, buna idee!!
Initial, exact acela mi-a placut mai putin. Dupa ce am terminat a fost invers.
Cu siguranta, trebuie sa va arat!
Mare dreptate ai, Flori! Sunt momente pe care nici eu nu stiu de le-am amanat asa de mult, sper ca de-acum inainte sa nu mai repet greseala aceasta. Teoretic, ar trebui sa urmeze un lant de asemenea activitati.
Multumesc pentru apreciere, Ina! Eu m-am gandit la ce suporturi frumoase pentru creioane si alte rechizite ai facut tu. Doar ca, experienta ta nu este usor de ajuns!
Ce buna treaba ati facut voi, ma bucur sa va vad pe toti in acitivitate. Toate arata superb! Pupici la toti, Liuba x
daca te perfectionezi in tehnica servetelului, eu una m-am scos, caci o sa te pun sa-mi faci si mie niste chestii. eu de tehnica asta nu am curajul sa ma apuc.
n-am inteles de ce e necesara invelirea in leucoplast.
Da, acel sfarsit de saptamana a fost plin de activitati.
Urmatorul nu a mai fost la fel, caci din pacate m-a lovit raceala.
Chiar cu mare placere te voi ajuta, draga mea. Sper sa ma perfectionez, mi-ar placea.
Nu este absolut necesar, ne-a trecut noua prin cap ca aracetul lipeste mai bine pe alt material, decat pe metal. Voi incerca si fara, caci nu cred sa fie musai. Si m-am mai gandit si la culoarea finala. Am vrut sa luam leucoplast alb, dar nu am gasit si asa ne-am ales cu acea culoare a pielii, sa zic. Cirisem pe undeva, dar nu mai retin locul, ca pusese intai un strat de autocolant alb, in ideea ca apoi il poate desface cu totul daca vrea sa schimbe aspectul.
Pai chiar la asta ma gandeam cand am vazut pozele cu voi impreuna, ca e un motiv excelent de intalnire! In secolul vitezei… :), lucrurile astea frumoase opresc timpul in loc
chiar bravos!!!
ia uite…mai e o coco pe aici 🙂
Acum inteleg de ce zici ca abia te ai apucat de mesterit :).
lasa ca te specializezi si tu si vei deveni dependenta.
Sa incerci si o cutie din asta imbracata in sfoara. Iese o minuntie si parca e si mai usor decat cu rebelul servetel :).
Spor in toate sa aveti!
Pai, eu as vrea sa ma specializez, dar nu as mai vrea o alta dependenta, haha, ca imi ajung cele care sunt deja. Da, sa stii ca voi incerca si cu sfoara si mi-ar placea si cu ata colorata.
Multumim, si voi sa aveti de toate1
Merci, da mai avem inca o Coco1
Au iesit chiar frumoase, cele cu galben au un aer oriental. M-am amuzat copios, trebuie sa recunosc de faptul ca sotul tau arunca din obiectele necesare si l-am regasit pe sotul meu. M-am invatat minte ca daca vreau sa fac ceva sa pun intr-o cutie de carton si stiu ca acolo nu umbla.
Felicitari Mihaela, pentru tot absolut pentru cuti, manute harnice dar si tutorialul ti-a iesit super fain explicat!!!!!!!!!!
Bine-i să știi că nu ești singura. Și chiar nu sunt genul acela care strânge tot, cu toate că parcă am o ușoară tendință crescătoare în această direcție. Dar soțul meu este clar genul ce aruncă TOT CE PRINDE. Voi ține minte sfatul despre cutie!
Corina, mă bucur tare să te văd și mulțumesc pentru apreciere! De la cineva atât de experimentat și priceput, știi cât de mult prețuiesc vorbele acestea. Mă bucur tare mult că în sfârșit am putut face cutiile.
super idee si pare tare distractiv! Trebuie sa incerc si eu! 🙂 Ioana
Mulţumesc, Ioana! Chiar a fost distractiv, mai ales în formulă extinsă!
Mulţumesc pentru vizită şi comentariu şi te mai aştept pe la noi, cu drag!
Vai, nu stiu cum de mi-a scapat postarea asta! Foarte frumoase au iesit ghivecele, felicitari! Mi-ar fi prins bine ideea ta ca am tot cumparat ghivece anul asta.dar pacat ca n-am aflat la timp, nu stiu unde oi fi fost in perioada aia 🙁 Dar ramane pentru anul viitor.
Multumesc, draga mea1 Am vazut ca ai luat ghivece si jardiniere, si eu mai vreau cateva. Sper sa nu ma prinda anul viitor tot cu balconul neterminat, ca mai usor ti-am dat tie un impuls, decat mie 🙂
Mai am o masuta pe acre as vrea sa o fac la fel, dar…timpul…