Nu mi-s deloc boii pe-acasă, nu ştiu unde au plecat şi am obosit de cât i-am aşteptat să se întoarcă!
Primăvara obişnuia să fie anotimpul meu preferat, chiar cu tot cu astenia însoţitoare. Este şi acum favorita, dar astenia asta nu se mai dă deloc dusă de la casa mea. Dreptu-i că nici nu am făcut prea multe, în afară de a lua nişte Magne B6, dar parcă-i mai bună drojdia mea, ce mă făcuse odată să debordez. La analize încă nu am ajuns, maşina de spălat nu am luat-o şi să mă vedeţi de jor, suflecată până-n brău, copilul a luat primul lui S din viaţa de şcolărel, meniul nu l-am mai făcut, and the list goes on
Aşa un haos, un balamuc şi o dezamăgire, nu am mai simţit de când viaţa mi-a dat o palmă peste ochi, obligându-mă să mă reîntorc la serviciul de unde plecasem în urmă cu doi ani, cu tolba plină de vise iluzorii şi rugăciuni.
Deci, cred că nu-i primăvara de vină, mi-e cam frică de altele.
Între timp, am descoperit o grădină de irişi, cum n-am văzut şi n-aţi văzut. Este la un parter de bloc, dacă vă vine să credeţi şi conţine 5 feluri diferite de irişi, dintre care două nu le văzusem în viaţa mea. Am vrut să o fotografiez, dar cu CCCCCCE?
A, şi am plâns recitind pasaje din Splendida cetate.., am plâns când a scris Carmen că se retrage şi când m-am convins că munca şi trecerea mea prin lume, nu-s de prea mare folos. Noroc că ea s-a răzgândit, iar ploile din suflet trec ele, dacă nu le acorzi atenţie, ceea ce eu acum nu reuşesc.
Şi nu vroiam să scriu nici rândurile astea, na, dar parcă m-am mai răcorit!
Semnătură indescifrabilă
Mihaela, draga mea, scutura-te de starea asta repede-repejor, pana nu se lipeste prea tare de tine si n-o mai poti da jos cu una, cu doua.
Cauta tu fain frumos niste muzica relaxanta, invioratoare, ca e plin YouTube-ul de ea, cauta in tolba cu amintiri unele vesele care sa te faca sa te simti bine, mananca ceva bun, chiar daca ingrasa, si da-ti restart.
Imi aduc aminte cand a luat Alex a mea primul S, asta s-a intamplat acum vreo 12 ani, ce "nu-stiu-cum" m-am simtit, m-am alarmat de-a dreptul. Acum imi vine sa rad…
Te imbratisez cu drag!
Mulţumesc, draga mea, o să fac tot posibilul să-ţi urmez sfaturile şi să mă scutur bine. La muzică, nu ştiu cum fac că dau doar de piese melancolice, le caut inconştient, probabil. Am mai încercat nişte ciocolată neagră, dar îmi trebuie dulce-dulce şi cu tona.
Iar băiatul a luat S de neatenţie şi poate de oboseala ce se instalează pe final de an. Însă, nici cu mine nu mi-e ruşine, că nu am mai avut puterea să lucrez şi să supraveghez totul, aşa cum făceam.
Dar ştiu că trebuie să mă scutur bine, ar trebui să fac analizele alea şi să-mi recitesc lista de alimente antistres. Mulţumesc pentru cuvintele calde, din suflet! Şi eu te îmbrăţişez, Ella!
eu cand am zis ca se da cu praf de depresie din avion ….
dar hai sa nu le facem jocul! intoarce-te la treaba aia cu drojdia a.s.a.p. si nu te lasa! nu e nimic important in viata in afara de sanatate.
Tare de tot asta cu "se dă cu praf de depresie din avion". M-a făcut să zâmbesc.
Iar eu am zis de vreo cinci luni că trebuie să ne vedem. Ce zici de o vinere din iunie?
Nu mai citi chestii care te fac sa plangi, cauta clipuri cu pisici tembele pe net, si joaca-te cu niste uleiuri parfumate, mirosul de capsuni, de banane, de liliac te fac sa te simti mai senin, habar n-am de ce dar exista studii in sensul asta. Toate se rezolva in timp 🙂
Mihaela, clipuri cu pisici tembele chiar nu am văzut până acum. Merci de idee. Şi uleiurile sunt o idee bună. Mă gândisem la levănţică, dar de astea fructate nu ştiam.
Am aruncat ieri un ochi pe blog, ideile sunt superinteresante pentru mine, întotdeauna au fost. Trebuie să mai vin neapărat, dar acum arde o situaţie pe-aici şi voi amâna.
Eu zic sa chemi boii acasa si sa nu te mai invinuiesti pentru ce a fost. Da, sunt si perioade nebune si trecem peste. Eu te stiu pe tine plina de energie si idei si sta doar in puterea ta sa le recastigi!
Zi frumoasa si abia astept sa te recitesc!
uneori perioadele de haos ne sunt necesare. eu obisnuiesc sa ma revolt o vreme impotriva lor apoi sa ma las asa, dusa de ele, pana cand boii revin singuri acasa si lucrurile se aseaza.