De unde credeţi că mi-a venit ideea unei liste cu alimente antistres? Sâmbăta trecută am auzit o ştire la radio, cum că în această perioadă creşte consumul de calmante şi medicamente antidepresive, ca urmare a afişării întreţinerii pentru luna ianuarie. Glumă sau nu, consumul de calmante creşte în general, ca urmare a vieţii stresante pe care o ducem. Aşa cum aţi văzut, nici eu nu am scăpat de această boală a secolului, şi deci, ce îmi trece mie prin căpşor? Să nu ne gândim la medicamente, pe care oricum nu le suport şi să cautăm ceva alternative pentru diminuarea stresului. Acestea nu sunt deloc greu de identificat, oriunde te-ai învârţi cu cititul, găseşti aceleaşi remedii: somn, mişcare, alimentaţie, meditaţie şi relaxare.
Şi pentru că tot am dedicat în ultima vreme atâta atenţie alimentaţiei, am continuat pe această direcţie şi am adunat într-un singur loc 25 dintre alimentele antistres ce ne pot ajuta.
Eşti ceea ce mânânci, spune un cunoscut proverb chinezesc.
Aşadar să încercăm şi prin alimentaţie să fim ceea ce ne dorim: oameni mai buni, mai puţin stresaţi, că pentru înţelepciune încă nu s-au descoperit alimente.
Am căutat în principal, alimentele ce conţin vitaminele din complexul B, magneziu, acizii omega trei şi vitamina C sau alte elemente cu rol antioxidant, ştiut fiind că toate aceste contribuie la liniştirea sistemului nervos prin stimularea producerii serotoninei, hormonul responsabil pentru starea de bine, cunoscut şi sub denumirea de hormonul fericirii.
1. Nu întâmplător am ales pentru prima poziţie drojdia de bere. Conţine 16 aminoacizi esenţiali, 17 vitamine(toate vitaminele din complexul B şi D,H,E), şi 14 minerale(potasiu, fier, calciu, magneziu, fosfor, lipide şi glucide). Ajută la îmbunătăţirea funcţiilor inimii şi sistemului circulator, scade nivelul colesterolului, are proprietăţi antidepresive şi hepatoprotectoare. Este un bun tonic nervos şi este indicată în caz de afecţiuni dermatologice, precum acnee, eczeme sau chiar psoriazis. Curăţă tenul şi atenuează ridurile şi face bine părului. Se recomandă în cure de 30 de zile, cu pauză de 2 săptămâni. Pentru diabetici este necesară consultarea medicului. Am început acum 10 zile, să iau de două ori pe zi câte o linguriţă de drojdie.Deja am observat un puternic efect pozitiv, asupra tenului, faţa fiind mai luminoasă, mai curată şi mai întinsă. Întenţionez să fac şi o mască, diluând drojdia în puţin lapte călduţ, şi să o aplic pe faţă pentru 30-40 de minute.
2. Cerealele integrale conţin o serie de substanţe nutritive esenţiale: proteine, fibre, vitamine din complexul B, antioxidanţi dar si minerale (fier, zinc, cupru, magneziu). O dietă bogată în cereale integrale reduce riscul de boli cardiace, diabet zaharat de tip 2, obezitate şi unele forme de cancer. De asemenea, îmbunătăţeşte digestia, uşurând mişcările propulsive regulate intestinale şi creşcând nivelul bacteriilor bune din colon.
3. Nucile sunt cea mai buna sursa vegetala de acizi Omega 3, dar conţin şi fibre sănătoase pentru inimă, vitamina E şi acid folic, precum şi mineralele cupru, seleniu, magneziu.
4. Bananele sunt bogate în zaharuri, dar şi acid folic, vitamina C, A, E, B6, minerale precum potasiu, sodiu, fier, calciu, magneziu, cobalt, fosfor, zinc, crom, dar şi triptofan, fibre şi proteine. O banană pe zi, ne ajută în lupta cu stresul.
5. Migdale. O cantitate de 100 de grame de migdale consumate zilnic poate contribui cu adevarat la energizarea organismului si la mentinerea capacitatii de memorare. Aceasta se datorează conţinutului bogat în fibre şi proteine, vitamina A şi B, vitamina E (un antioxidant puternic şi eficient), precum şi o serie de minerale esenţiale pentru funcţionarea optima a organismului: magneziu, potasiu, fier, zinc, sulf. Pe lângă acestea, migdalele mai conţin şi acizi graşi omega 3, precum şi triptofan, un aminoacid ce acţionează ca antidepresiv, stimulând producţia de serotonină. Doar câteva migdale pe zi, întăresc sistemul imunitar, prevenind apariţia asteniilor şi anemiilor, însă în alte articole am găsit recomandarea de a consuma 40 de grame zilnic. Persoanele cu pietre la rinichi şi cu disfuncţii biliare nu trebuie să consume migdale.
6. Ciocolata amăruie în porţii mici, are efecte pozitive asupra stării de sănătate, similare celor produse de activitatea fizică, datorită antioxidanţilor şi a flovonoidelor din cacao. Consumul a 50 de grame de ciocolată neagră pe zi, timp de o săptămână, ajută în lupta cu oboseala cronică. De asemenea, datorită cafeinei, creşte nivelul atenţiei şi al concentrării.
7. Seminţele de dovleac sunt cea mai valoroasă componentă a dovleacului, fiind extrem de bogate în magneziu. Le folosesc neprăjite, combinându-le cu cerealele de dimineaţă. Miezul de dovleac este foarte bogat în fibre şi vitamina A, dar are conţinut scăzut de calorii.
8. Laptele. Pe lângă proteinele, imunoglobulinele, vitaminele, grăsimile şi mineralele conţinute, mai are şi antioxidanţi ce elimină radicali liberi care crează un stres oxidativ. Consumul de lapte dimineaţa, alături de cereale şi o felie de pâine cu gem de afine ajută la depăşirea stresului de peste zi.
9. Ouăle conţin triptofan, proteine, acid folic, vitamina A, vitamina B6, aminoacizi, calciu, fier, fosfor si potasiu. Au un rol important in fixarea calciului in organism si au capacitatea de a elimina toxinele din ficat. Totodata, ouale de gaina au capacitatea de a stimula memoria si favorizeaza formarea de celule noi. Ouăle de prepeliţă conţin aproape fiecare element al celor de găină, în cantităţi multiplicate de 5 până la 15 ori, în cazul vitaminei B2. Este un motiv absolut suficient pentru a începe să le consumăm.
10. Merele sunt atât de cunoscute, că nu cred că mai au nevoie de prezentare. Pe lângă fibre, conţin doar: vitaminele A, C, P si fier, magneziu, sodiu, calciu, cupru, pectina, fructoza si acid folic.
11. Afine. Pline de vitamina C, de antioxidanţi şi de vitamina A, fructele şi frunzele ajută la creşterea acuităţii vizuale şi la liniştirea sistemului nervos. Îmbunătăţesc capacitatea de învâţare şi sunt un aliat puternic în lupta cu efectele bolilor legate de vârstă(boala Alzheimer sau demenţa).
12. Sfecla roşie este o sursă bogată de acid folic şi de pigmenţi naturali roşii, care ajută în lupta împotriva cancerului. Este de preferat să se consume crudă, deoarece prin fierbere se pierd proprietăţile antioxidante.
13. Varză. O porţie de salată, pe zi, aduce întregul necesar de vitamină E, alături de o importantă cantitate de A şi C.
14. Ţelina este şi ea bogată în compuşi ce scad concentraţia de hormoni ai stresului şi liniştesc sistemul nervos: vitaminele B2, B6, E, magneziu şi zinc.
15. Brocolli conţine multe vitamine din complexul de B-uri, ajutând organismul în lupta cu anxietatea, depresiile şi panică, dar este benefic şi pentru sistemul imunitar. Dintre B-uri, se remarcă conţinutul mare de B9(acidul folic).
16. Spanacul ar trebui să fie o prioritate a cumpărăturilor alimentare de primăvară, datorită conţinutului ridicat de vitamina K, acid folic(vitamina B9), magneziu, alte vitamine din complexul B, calciu, potasiu, fosfor, zinc, vitamina E. Toate cele de mai sus, ajută la înlăturarea depresiilor, scad riscul apariţiei diabetului de tip II, întăresc sistemul imunitar, previn şi tratează anemia.
17. Avocado reduce pericolul declanşării bolilor cardiovasculare şi a creşterii valorilor colesterolului rău. Sardinele sunt foarte bogate în acizi Omega 3 şi calciu, pe lângă mult fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc şi toată gama de B-uri.
18. Păpădia ajută la detoxifierea ficatului şi este antiinflamatoare. Poate fi folosită în salate sau sub formă de ceai.
19. Fructele de mare se numără printre cele mai importante surse de Omega 3, zinc, seleniu, iod şi de vitamina B12.
20. Scorţişoara menţine în limite normale glicemia şi colesterolul. O adaug dimineaţa în bolul cu cereale, dar poate fi pusă şi în cafea.
21. Prunele uscate sunt printre fructele cu cel mai ridicat conţinut de antioxidanţi.
22. Pătrunjelul conţine mai multă vitamina C decât citricele şi mai mult fier decât spanacul. Cu o legătură de pătrunjel pe zi, trecem mai uşor peste astenia de primăvară.
23. Urzicile sunt recomandate pentru detoxifierea organismului, deoarece conţin un număr mare de aminoacizi, vitamine(A, B2, C, K), clorofilă, minerale(calciu, magneziu, fier, siliciu), substanţe proteice, acid folic şi acid pantotenic.
24. Turmericul este rădăcina uscată a plantei Curcuma domestica şi este cel care dă culoarea din condimentul curry. Are importante proprietăţi antiinflamatorii şi poate fi adăugat în toate felurile de mâncăruri de legume.
25. Peştele este o sursă importantă de proteine şi acizi omega 3, care diminuează riscul demenţei şi al declanşării accidentelor vasculare. Are rol pozitiv în îmbunătăţirea memoriei, mai ales la vârste înaintate. Remarcabile sunt sardinele, foarte bogate în acizi Omega 3 şi calciu, pe lângă mult fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc şi toată gama de B-uri. Somonul este unul din cei mai importanţi peşti, 100 de grame de carne de somon, asigurând 80% din necesarul zilnic de acizi omega 3. Celelalte ingrediente care l-au transformat în aliment vedetă sunt triptofanul şi fosforul.
Cu atâtea alimente antistres, sper să pot diminua această problemă.
Foarte util articolul tău, Mihaela!
Luate individual îmi plac toate alimentele de pe listă, dar puţine le am în mod curent în alimentaţie.
Păi, cam aşa şi eu(vreo 8). Dar acum, că le-am strâns la un loc, sper să consum mai multe.
Mi-ai putea spune cum am putea consuma sfecla si cruda ? fetita mea o adora dar fiarta in prealabil !:)
Uite, am aici un link pe blogul meu despre un tabel util cu alimente alcaline si acide pt cei care vor sa isi schimbe dieta, sa slabeasca sa tina post sau pur si simplu sa fie atenti la propria alimentatie http://uncopilsioghinda.wordpress.com/2013/02/19/tabel-cu-alimente-acide-alcaline/
Bine ai venit pe blog, Georgiana şi mulţumesc pentru comentariu! Esti un caz fericit deoarece nu mulţi copii iubesc sfecla. Băiatul nostru nu se omora după ea, dar încet-încet l-am obişnuit. Soţul meu este cel mai mare fan sfeclă şi o preferă crudă. De aceea am început să o combin pur şi simplu cu alte legume în salate, dată pe răzătoarea mare. Toată iarna am făcut multe salate cu varză, morcovi şi sfeclă sau salata clasică de crudităţi(ţelină, morcovi şi măr/ceapă), la care am adăugat şi o sfeclă. Altă variantă ar fi în sucuri. Nu am mai făcut de mult, dar mă gândeam să le reiau. Făceam din mere, morcovi şi sfeclă în cantitate mai mică decât celelalte două. Cred că variantele de combinare sunt multe. După gustul fiecăruia.
Mulţumim frumos, dragă Ghinda! Vin să cercetez după ce verific temele lui Mihnea. O seară frumoasă, vă urez!
Moama, ce colectie faina ai aici. O comoara! si sunt toate gasite prin articole pe oxford journals sau ncbi, si cele testate de mine fac diferenta!!!. Da, semintele sunt nutritive, si un pumn de seminte de floarea soarelui sau dovleac, sau susan presarat pe paine (eu si pe cartofi la cuptor pun), etc.
As adauga ca eu drojdia mi-o cresc eu. Ii zice maia, si o inactivez prin gatire termica. Asa ca cine isi face paine acasa, sau ceva in genul, eventual paine cu maia (pain au levain) face bine. Acum cum colocatarii nu mai vor paine de casa ci de magazin, o amestec in clatite 🙂
Dar de ce nu mai vor paine in casa, ce le-a venit? Cred ca ti se trage de la slow cooker 🙂 Si mancare buna si paine de casa…v-ati ingrasa 🙂