De homeschooling, am auzit prima dată prin 2009. Primul meu gând legat de această alternativă de educaţie a fost ce se va întâmpla cu socializarea copilului. Dacă, referitor la posibilitatea de a-ţi învăţa şi educa copilul acasă, nu am avut îndoiala că există persoane ce pot reuşi să o facă, mă întrebam cum se va obişnui copilul cu regulile colectivităţii, atâta vreme cât este privat de contactul cu alţi copii. Fără a aprofunda foarte mult această nouă idee, răsfoind câteva bloguri americane am înţeles că părinţii ce optează pentru acest tip de educaţie, au în vedere acest aspect, înscriind copilul la alte cursuri şi activităţi desfăşurate în colectivitate. Am spus, această nouă formă de educaţie, când de fapt, ea este mai veche decât învăţământul public. Înainte de apariţia acestuia, copiii erau educaţi acasă, de părinţi sau tutori angajaţi pentru aceasta. Nu putem nega rolul pozitiv al învăţământului public şi apoi al obligativităţii acestuia în dezvoltarea societăţii, dar nici nu putem ignora problemele şi limitele sistemului public de învăţământ.
Chiar dacă, a-ţi asuma integral educaţia propriului copil este o responsabilitate imensă, pe care sunt sigură că nu toată lumea o poate face, consider că această alternativă poate fi benefică în anumite cazuri şi de aceea, cred că este necesară şi la noi popularizarea acestei idei. Am scris aceste rânduri, ca urmare a unui articol excelent, pe care l-a scris Raluca săptămâna trecută. În acest moment, personal nu aş împărtăşi ideea, chiar dacă ar fi legalizată, pentru că nu mă consider suficient de pregătită aceasta. Dar în nici un caz nu resping ideea şi chiar cred că acest subiect necesită mai multă atenţie. Acesta este motivul pentru care am ales să scriu aici, în loc să continui să comentez pe blogul Ralucăi. Ideea se răspândeşte mai repede, cu cât sunt mai mulţi cei care scriu despre ea. Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii, un prim pas îl puteţi face citind articolul Ralucăi. Sunt români care ar aplica homescoolingul, chiar şi acum. De fapt, foarte mulţi părinţi lucrează acasă cu copiii, şi nu o dată am spus, că multe din rezultatele unor doamne învăţătoare de la şcolile considerate de vârf, se bazează pe munca enormă a părinţilor. Cred că de aici şi până la homeschooling total, nu este un pas foarte greu de făcut.
Din acest articol, scris de o româncă ce trăieşte în Spania şi care practică cu copiii ei educaţia de acasă, am încercat să sintetizez pentru voi, câteva din avantajele acestei alternative:
– „avem un spatiu in care se poate dezvolta si o forma de inteligenta neacademica, pe langa instructia pur academica, centrata pe activitati familiale, discutii si spontaneitate”;
– „educatia personalizata si individualizata pe care o primesc copiii”;
– „flexibilitatea si libertatea orarului, a programei de invatatura, a metodelor pedagogice”;
– „formarea copiilor in cadrul unui context democratic in care ei insisi pot alege ceea ce invata, in ritmul care li se potriveste”;
– „legatura afectiva, care este motorul principal in procesul invataturii in cazul oricarei fiinte umane”;
-” bucuria de a fi impreună cu copiii tăi, de a-i acompania în aventura cunoaşterii”;
– „costul scazut al educatiei acasa, contrar credintei generale”.
Am încercat să mă gândesc la dezavantaje şi în afară de ce am scris la începutul acestei postări, referitor la prima mea temere, care oricum a fost demolată ulterior, nu am găsit altceva.
Ar putea fi foarte util următoarelor categorii:
– copii cu nevoi speciale;
– copiii părinţilor cu suficiente cunoştinţe, timp şi răbdarea de a-şi educa copiii;
– copii ai părinţilor nemulţumiţi de carenţele învăţământului public;
– copii ai părinţilor ce doresc să dezvolte mai mult creativitatea copiilor sau care sunt împotriva îndoctrinării acestora.
De aceea, închei cu convingerea că ar fi foarte bine să se legalizeze şi în România. Nu este pentru toată lumea dar este foarte utilă în anumite situaţii. Nu înţeleg de ce noi nu am putea avea dreptul de a opta pentru acest tip de educaţie.
Mihaela Dămăceanu
P.S. Un articol interesant am găsit şi aici.
Intotdeauna mi s-a parut interesanta metoda asta. Si cred ca sunt tari in care functioneaza cu succes. La noi insa, as fi cam sceptica. Si nu in legatura cu socializarea mi-as face probleme, caci asta e usor rezolvabila.
Ma intreb insa pana unde poate merge homeschoolingul, pana la ce nivel? Pana la nivelul clasei a 8-a, sau a 10-a sa zicem? Apoi e foarte posibil ca parintele sa nu mai faca fata programei, caci materia se cam complica. Si pe urma copilul va merge sa isi continue studiile intr-o structura de stat cu careia el nu-i este adaptat si care dupa cum bine stim, la noi are problemele ei. Asta ar fi singura mea temere.
Oricum, foarte interesant articolul si subiectul.
Multumesc, Mihaela, pentru acest articol, ai punctat cateva aspecte foarte importante. Cu cat se vorbeste mai mult despre acest subiect,cu atat se va obisnui lumea cu ideea si nu va mai parea ceva nou si ciudat. Atunci vor putea analiza la rece avantajele si dezavantajele educatiei de acasa, si nu o vor respinge din start. Intrand in gandirea colectiva, si drumul spre legalizare s-ar scurta.
Stii ce am observat? Cei mai dispusi sa faca HS sunt parintii de copii supradotati, a celor talentati in mod deosebit- mai degraba decat a celor cu nevoi speciale, care lupta mai mult pentru integrarea in mainstream.
Nu ai pentru ce, Raluca! Mi-a făcut plăcere să mă documentez un pic mai mult, pentru că ideea mi se păruse interesantă de când am auzit-o prima oară. Am început să scriu ieri dimineaţă(de aceea fusesem cu gândul la voi), după ce am gândit puţin subiectul. Sunt încă multe pe care nu le ştiu, dar am scris aici, ca să duc ideea mai departe, cu speranţa că aş mai putea găsi persoane interesate. Şi eu cred că printr-o implicare mai serioasă, a noastră, părinţi, blogeri şi ce om mai fi, drumul spre legalizare ar putea fi scurtat. Am văzut că a fost o propunere legislativă în 2010. Probabil va mai dura, dar e bine să încercăm să informăm cât putem. I-am transmis lui Mihnea pupicii şi acum vi-i retransmit şi pe ai lui. Mulţumim şi pentru vizită şi pentru toată munca pe care o faci pe blogul tău. Vulcanul de ieri, era foarte atrăgător. Cu drag!
Da Iuliana, încă nu ştiu foarte multe, nici eu. Mi-am amintit acum de câteva persoane, care au renunţat la a duce copiii la şcoli Waldorf, tocmai pentru că li s-a părut că nu ar face faţă mai târziu, cerinţelor din învăţământul public. Nu ştiu până la ce nivel ar putea merge, logic o văd ori pentru clasele mici, ori până la facultate, când deja copilul a ales ce îi place şi în ce domeniu va continua studiile. Pentru ultimele clase, cred că se poate apela la un ajutor plătit, pentru disciplinele de interes, lucru care oricum se face şi pentru toţi cei ce frecventează şcolile publice. Dacă s-ar legaliza, cu siguranţă s-ar găsi soluţii pentru aceste aspecte şi sigur sunt soluţii.
Eu fac hsch cu unul din copii(avem 3), copil care in 3 ani de scoala nu s-a adaptat deloc la sistemul public. Si eu am o temere in legatura cu viitorul, nu in situatia in care nu m-as mai descurca cu materiile, ptr ca asa cum ai zis si majoritatea celorlati copii merg la meditatii, ci in legatura cu examenele, in cazul in care ne oprim la clasa a 8-a trebuie un examen de intrare la liceu, sau daca facem si liceul e nevoie de bacalaureat sa poata intra la vreo facultate…si cine stie ce le mai trece prin cap domnilor de pe la minister sa ne ceara cand ne vom inscrie la unul din examenele respective(unii din cei de la conducere sunt reticenti si am impresia ca vor sa puna bete in roate). Deocamdata sunt multumita si am sperante ca lucrurile se vor rezolva si in viitor!
Antonia, mulţumesc pentru vizită şi comentariu. Dar am o nelămurire. Te referi la hsch în sensul că nu mai frecventează şcoala sau că îl ajuţi tu acasă, la teme? Nici eu nu cunosc detaliile aceastea, dar ştiam că la noi nu este legalizat. Aceasta înseamnă, că până la momentul examenului de admitere în liceu/facultate, frecventarea şcolilor publice/private este OBLIGATORIE. Înscrierea la examenul de admitere la liceu se face pe baza unei adeverinţe eliberate de o şcoală, din care rezultă că elevul a frecventat cursurile claselor I-VIII. În acest moment, nu este indicat homeschoolingul, în adevăratul sens al cuvântului. Există riscul de a nu putea continua şcoala, adică liceul sau facultatea, dacă nu frecventează şcoala generală. Cred că este foarte, foarte greu pentru tine, dacă copilul nu s-a adaptat şcolii publice, dar acum COPIII TREBUIE SA FRECVENTEZE ŞCOALA. Eu am scris pentru informare, în ideea că astfel putem populariza puţin conceptul, cu speranţa că odată se va legifera, lucru care cred că ar fi util şi românilor. Acum, nu poate fi aplicat la noi. Sunt prea mari riscurile. Dacă se legalizează, atunci se vor clarifica aspectele legate de desfăşurarea examenelor. Cel mai bine însă, lucrurile se clarifică după o perioadă în care sistemul funcţionează. Te rog, încearcă să lămureşti toate aceste aspecte.
Aici este despre CNRED, cei care echivaleaza studii: http://www.cnred.edu.ro/
Asta ca sa intelegi mai bine despre ce este vorba, sa nu crezi ca riscam intr-o astfel de problema importanta cum e scoala. Orice nelamurire mai ai, cu placere iti raspund daca pot.
Iata despre legalitate : http://educatielibera.blogspot.ro/2007/11/despre-hs-in-romania-legalitatea78.html
Eu credeam ca stiti cum se practica hsch in Romania, prin articolele pe subiect s-a amintit ca sunt multe familii in Romania care practica deja. Iata cum se procedeaza, copilul este inscris la o scoala din America care are program de homeschooling, anul acesta am gasit o scoala care iti da libertatea sa iti alegi si urmezi curicula, iti iei manuale, ii predai, il notezi si apoi raportezi notele. La sfarsitul anului primesti foaie matricola cu materiile studiate si notele, foaie cu care dovedesti ca copilul a urmat o scoala si il poti inscrie la examen. In Romania legea specifica obligativitatea inscrierii la o scoala, dar nu este specificat ca e obligatoriu ca scoala sa fie in Romania. O sa caut legea asta sa vezi cum exprima exact.
Anul acesta ne-am inscris la aceasta scoala tocmai ptr ca permite alegerea curiculei, fata de prima la care am fost, care avea curicula stabilita, si in cazul acesta jumatate din materii sunt romanesti, astfel incat atunci cand ar reintra in sistem sa nu mai fie nevoie sa dea diferente. Exista la minister un birou de echivalare a studiilor, ptr toti copiii care vin de la scoli din strainatate, in unele situatii se dau difernete, in altele nu.
Daca ar fi sa se legalizeze in Romania, eu una nu as fi de acord in totalitate, programa stufoasa ar fi prezenta si in acest caz, lucru care nemultumeste multi parinti si copii, as prefera sa il invat macar o parte dupa curicula americana, mult mai aerisita, mai interesanta ptr copii, cel putin ptr al meu, si mai usor de predat.
Eu ma tem doar ptr betele din roti pe care le-ar putea pune ministerul, desi au fost cazuri de reintrare in sistem fara probleme, mai greu a fost sa il SCOT din scoala publica, de primit inapoi sper ca va fi mai usor, interesul este azi ptr numar mare de elevi, finantarea fiind pe cap de elev.
O sa revin cu legea si cu alte cateva amanunte care imi scapa acum.
Antonia, iartă-mă, dar mă speriasem puţin de dimineaţă. Citisem că sunt familii care şi-au înscris copiii la şcoli în străinătate şi am vrut să menţionez asta îm comentariu, dar am deviat cu altceva. Ca întotdeauna, cine face ştie cel mai bine şi îţi mulţumesc pentru toate informaţiile pe care mi le-ai transmis. Repet, că mie mi-a plăcut ideea şi de aceea am abordat-o. Am spus că nu sunt pregătită, iar văzând comentariul tău, ca un fost profesor din învăţământul public, m-am speriat pentru copil. Scuză-mă, te rog! O să citesc tot ce mi-ai indicat. Mulţumesc şi mult succes.
Vroiam să te rog, dacă nu te superi, să îmi trimiţi şi mie pe e-mail, adresa ta de mail, că poate mai schimbăm informaţii. Adresa noastră este: shoppingshop2010@ymail.com sau a mea personală: mihatoza@yahoo.com. Mulţumesc.
Mai vroiam sa spun ca manualele americane sunt special facute sa ii poti preda copilului acasa, au indurmatoare separate ptr parinte/profesor si sunt prevazute cu teste ptr evaluare, in plus anumite manuale la care se cere sa lucrezi sunt special concepute ptr munca individuala(ca niste caiete speciale).
Antonia, extraordinar de interesant ce povestesti tu- nu imi dai un interviiu pe blog?? Exact asta cautam, un parinte care sa faca, legal, HS in Romania!
Antonia, sper din suflet să mai treci pe la noi, că uite ce informaţii preţioase ai şi cât interes ai stârnit. Mulţumim pentru cele povestite.
Raluca, chiar este o comoară de informaţii, cu siguranţă utile multora. Este o mare bucurie să cunoşti oameni atât de deschişi şi de interesanţi. Îţi mulţumesc şi ţie, dragă Raluca, pentru vizitele şi sprijinul tău. Mă simt onorată, de câte ori îmi treci pragul!
Mihaela, multumim pentru articol, e de mare folos sa afle cat mai multa lume despre homeschooling.
M-ar interesa si pe mine informatii mai exacte, despre ce scoala e vorba etc, daca se poate 🙂 Noi facem homeschooling, dar suntem doar in faza de gradinita (fetita mea are 4 ani.)
http://www.homeschooling.ro/ro/home.html
Cu multă plăcere, Adina şi mulţumim şi noi pentru vizită. Sper mult să pot lua legătura cu Antonia, m-aş bucura să pot afla mai multe. Sper că mai trece pe la noi!
Of, că de când am văzut blogul tău la Raluca, tot vreau să-l răsfoiesc pe îndelete. Voi cum vă descurcaţi cu timpul, că eu sunt în culmea încercării de a mă organiza mai bine şi lista cu ce trebuie făcut, tot lungă-lungă este mereu. Ne străduim să devenim ceva mai buni la lb. engleză.
Mulţumesc frumos Antoaneta, şi pentru linkul acesta şi pentru celălalt. Mă bucur mult că ai trecut pe la noi şi te aştept mereu cu drag!
Mihaela, il trec mai des decat pot sa comentez 🙂 Uneori apuc doar sa citesc. Timpul meu pe net e in mare parte in timpul meselor lui Cati= in rest, chiar NU reusesc sa le fac pe toate 🙂
Nu stiu daca am ceva spectaculos de zis ca sa merite un interviu…si in general, noi familiile care facem hsch suntem mai discreti, nu neaparat ca ne ascundem si tinem totul secret, dar nu prea ne expunem, sunt multi care nu ne inteleg si ne pot face rau.Am vazut in alte parti niste comentarii atat de acide… Pot raspunde la intrebari, dar nu in cadrul unui interviu.
Scoala la care e inscris acum copilul este aceasta: http://www.homelifeacademy.com/
prima scoala la care a fost inscris este aceasta: http://www.homeschools.org
Ti-am trimis un email.Nu stiu daca ai gasit.Vroiam sa stii.
Acum câteva ore am intrat pe mailuri. L-am văzut şi ţi-am răspuns. Mulţumesc!
Eu zic că ai de spus ceva foarte interesant, dar îţi înţeleg opţiunea. Cuvintele pot răni adânc, uneori.
Raluca, este de înţeles. Şi eu încep să nu le mai dovedesc. Pupici!
Mulţumim frumos, Antonia!
Multumesc!
Salut!
Mi se pare nemaipomenit faptul ca "comunitatea" parintilor care macar acorda atentie subiectului scolii de acasa, este tot mai mare. Anul trecut pe vremea asta nu se discuta prea mult despre acesta.
Sunt si eu pentru legalizarea scolii de acasa. Unul din motivele mele sunt chiar programa scolara, de aceea eu chiar inclin mai mult catre unschooling, adica invatarea fara o programa anume. Gasesc atat de inutile informatiile care se invata de regula intr-o scoala. Cred eu, ca la vremea cand oamenii traiau in acea epoca de piatra despre care noi am invatat in scoala ca era primitiva, oamenii, ca toate fiintele vii de pe pamant traiau in armonie cu natura, si erau preocupati de observarea naturii si nu de disecarea ei, asa cum se face azi. La ce ne foloseste sa stim cum arata de exemplu scheletul uman? Poate mai de folos ar fi sa acordam atentie felului in care ne folosim corpul nostru. Ma gandesc ca astfel de informatii distrag mintea de la lucruri cu adevarat esentiale pentru a trai. In afara de scris si citit,mie, pana la varsta actuala, nu mi-a folosit nici o informatie primita in scoala.
Asta este parerea mea si de aici a venit si dorinta de a face scoala de acasa. Ma consider norocoasa pentru faptul ca sunt casnica si ca am putut fi mai mult timp langa copiii mei. Fetita mea de 5 ani jumatate nu a mers decat cateva zile la gradinita, iar cand a spus ca nu mai vrea, nu am mai insistat. Nu pot sa zic ca, acasa fiind am urmat o programa anume pentru copii.Am in casa insa tot felul de carti si jocuri educative, si intotdeauna am ales sa le cumpar genul asta de jucarii si nu masinute sau papusi.
Sunt mai mult pentru autoreglarea copiilor, si ma bazez pe faptul ca curiozitatea lor ii va face sa invete cu drag,importante fiind insa si materialele puse la dispozitie pentru a invata, si felul in care ii motivam noi sa faca asta.
Si mai cred ca mediul perfect pentru educatia copiilor si viata in sine este unul cat mai aproape de natura lor, si care poate fi acesta decat insasi natura vie?
Imi cer scuze ca "m-am lungit" atat.
Este doar parerea mea si sper sa nu fi suparat pe nimeni.
Oricum plecand de la ideea ca ce este bun pentru cineva nu este neaparat la fel de bun pentru altcineva, imi doresc si eu legalizarea homeschooling-ului si in Romania, tocmai pentru acest lucru. Dreptul de a alege noi, parintii,ce si unde sa invete copiii nostri.
As vrea sa te intreb Antonia, daca mai intri aici si vezi comentariul, cat costa pe an inscrierea la scoala despre care a zis ea. Eu am intrat pe site dar nu sunt sigura ca am calculat bine, si as vrea si parerea ei despre scoala la care m-am gandit eu http://westriveracademy.com/ro.html. Daca se poate as vrea sa mai vorbim pe adresa angyemyany@hotmail.com.
Multumesc Mihaela pentru aceasta postare.
Cu multă plăcere Angy şi mulţumesc şi eu de vizită şi de păreri. Nu ai de să te scuzi. Interesantă opinia ta. Eu personal, aşa cum am spus nu sunt suficient de pregătită pentru a face homeschooling dar cred că se potriveşte anumitor categorii de părinţi. Mă gândeam astăzi să completez şi cu familiile ce pleacă o vreme din ţară şi doresc să menţină copiii în sistemul nostru şcolar. Personal, aş profica de oportunitatea de a testa şi un alt sistem dar ştiu că suntem foarte diferiţi şi libertatea de alegere îmi pare un drept fundamental al omului. Despre unschooling chiar nu ştiu nimic, doar am întâlnit termenul. Este adevărat că multe noţiuni din şcoală nu ne folosesc, dar mintea mea este foarte obişnuită cu ideea de şcoală.
ma bucur daca e de folos 🙂
Orice parinte care stie sa citeasca este suficient de pregatit pentru a face homeschooling.
Partea academica este doar o parte din homeschooling. Homeschooling-ul este afirmatia si recunoasterea ca parintii au autoritatea ca sa ofere educatie copiilor lor. Autoritatea fiind a parintilor, statul nu are dreptul sa impuna nici o lege in aceasta privinta. Statul nu are dreptul sa monitorizeze, sa testeze si nici sa impuna vreun standard educational.
Cu ideea aceasta, poate ar fi trebuit să încep postarea, dar cred că merge foarte bine şi ca o concluzie a tot ce am discutat aici. Mulţumim şi mă bucur de vizită!
La Class costa in functie de anul in care este copilul si curicula continuta(noi din clasa a 4-a am platit 500 $ pe an pe copil), la Medlife este 70 de dolari pe an pe familie dar cartile ti le cumperi tu si am ajuns cam la jumatate din suma de dincolo.Eu avand prima experienta cu CLASS am putut sa inteleg ce se cam cere , de ce manuale e nevoie, si asa am putut sa ma transfer la a doua scoala unde este mai convenabil financiar.M-am temut de evaluare pe care trebuie sa o fac eu, insa nu am dat inapoi si m-am descurcat zic eu.
Sunt scoli foarte bune, ABeka, Calvert, dar sunt f scumpe, noi nu ne permitem din pacate.
Cu unschooling eu nu as avea curaj din cauza societatii in care traim, ca sa ai o profesie sau meserie e nevoie sa ai o baza de materii invatate, din nefericire, in plus e buna o curicula aleasa ptr ca in felul acesta se dezvolta mintea copilului, se pot afla inclinatiile lui si devine si mai organizat, zic eu….inca nu sunt in masura sa spun ca am dreptate, dar cam asta gandesc acum.
La west river academy nu am avut curaj, deoarece am auzit cateva pareri intelepte despre dezantajele de acolo. Daca gasesc parerile ti le transmit pe emailul personal.
Mulţumim încă o dată, dragă Antonia! M-am încurcat puţin. CLASS este cea pe care o găsim la http://www.homeschools.org şi Medlife la http://www.homelifeacademy.com? Costurile sunt foarte rezonabile. O zi frumoasă şi mult succes cu şcoala!
Nu stiu de ce am scris medlife, scuze, cred ca am incurcat borcanele, dar da, ai ghicit bine…
Multumesc, succes si voua!
Multumesc mult Antonia pentru raspunsuri. Daca ai timp as vrea sa ma mai ajuti cu cateva detalii despre acest lucru. Astept sa ma contactezi pe e-mail.
Antonia, imi scrii si mie un mail la bogdana000@yahoo.com ? As vrea sa te intreb cate ceva. Multumesc!
Am citit într-un comentariu mai sus că ar fi o problemă 'cum să ieşi' din sistemul de învăţământ… păi, simplu! Se numeşte 'abandon şcolar' şi gata.